EXERCITUS ROMANUS sau Legiunea Romana

Despre ce a fost legiunea romana

Pe vremea romanilor nu era liniste si pace cum este in zilele noastre, viata era privita dintr-un alt sens si aproape totul se baza pe armata si lupte nu ca in jocuri cu jucarii pe computere dar parte din realitatea cruda. Ca luptator nu stiai daca vei mai apuca ziua de maine dar trebuia sa te supui ordinelor imparatului care cauta faima si putere. Era obligatoriu ca adolescentii sa inceapa de la varsta de 17-18 ani sa se pregateasca in serviciul militar, ca mai apoi, pana la varsta de 46 de ani sa faca parte din armata de campanie (juniores) , adica cei care mergeau in lupta. Daca aveai norocul sa scapi, la varsta de 46 - 60 de ani erai incadrat la cei care formau armata sedentara, numiti si seniores, cei care stateau in aparare.

O legiune romana era formata din 5600 de militari grupati in 10 cohorte, acestea fiind impartite la randul lor in centurii. Prima dintre cele 10 cohorte era compusa din 1000 de luptatori si se numea "miliariae" iar celelalte noua erau compuse din cate 500 de militari si purtau numele de "quingenariae". Comandantul numit si "legatus legionis" era selectat de catre imparat din cadrul senatului.

Pe langa legiuni, armata romana cuprindea si trupele auxiliare printre care se aflau trupe de infanterie, de cavalerie, in unele cazuri combinate: 360 de pedestrasi si de 140 de calareti sau 720 de pedestrasi si 280 de calareti.

Trupele aflate in mars parcurgeau o distanta de 25km pe zi iar cand stationau sapau un sant (agger) in jurul taberelor fortificate. Ordinea trupelor in lupta era urmatoarea: in linia I se aflau cei mai tineri, in linia a doua cei ce aruncau sulita pentru a mai elimina din oponenti inainte de a incepe lupta corp la corp , in linia a III-a aflandu-se veteranii inarmati cu o lance. Acestia din urma erau folositi doar in situatii critice. Aliatii si cavaleria erau plasati pe laterale (la aripi) , acestia fiind ultimii care trebuiau sa moara.

Imprumutand tehnica de lupta de la grecii din Italia sudica si Sicilia, romanii ajung sa foloseasca catapulte de razboi, baliste, berbeci si tunuri mobile, care erau adevarate masini de lupta.

In cazul infrangerii sau insubordonarii colective se folosea practica decimarii , in care unul din 10 insi erau executati. Pe de alta parte erau recompensele, daca lupta era castigata, supravietuitorii primeau decoratii, arme si coroane, chiar si parti din prada de razboi, generalul victorios fiind recompensat cu o defilare la Roma, intre Campul lui Marte si Capitoliu.

Jocuri Gratis | Jocuri Online | Filme Video